Cine este Muhammed?- pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!

Indiferent de credinta, crezul ideologic sau politic, mentalitatea sau pozitia dumneavoastra sociala, MERITA SA-L CUNOASTETI PE ACEST OM!

Cunoaste-l pe Profetul tau

Bismillahir Rahmanir Rahim (In numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Indurator)

Lauda lui Allah! Cel care ne-a ajutat sa gasim drumul calauzirii si a indepartat de privirile noastre intunericul abaterii de la credinta. Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra Profetului ales - cel care a fost trimis ca indurare pentru omenire si pilda pentru cei care-l urmeaza - si asupra familiei si companionilor sai.
O, voi, musulmani, studierea vietii Profetului este unul dintre cele mai importante lucruri, in scopul careia trebuie sa ne dedicam cat mai mult timp. Cunoasterea biografiei lui il ajuta pe musulman sa traiasca acele intamplari marete, ba chiar, sa-si imagineze ca este unul dintre acei oameni cinstiti pe umerii carora s-a ridicat puritatea gloriei si onoarea eroismului.
Musulmanul poate afla din viata Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui! ) multe aspecte precum: personalitatea Profetului, modul sau de viata, chemarea sa la credinta, atat pe timp de pace cat si pe timp de razboi.
Prin studierea biografiei Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) cunoastem punctele slabe si puternice, motivele victoriei si infrangerii si cum trebuie sa ne comportam in anumite situatii chiar daca sunt dificile.
Prin cunoasterea vietii Profetului, musulmanii isi redobandesc increderea in ei si se conving ca Allah Preainaltul este alaturi de ei si ii ajuta, daca ei se supun cu desavarsire poruncii Lui si respecta legile Lui. Allah Preainaltul spune: "Daca voi Il veti sprijini pe Allah, va va sprijini si El pe voi si va va intari picioarele voastre." ( surat Muhammed: 7).
"Noi ii vom ajuta pe trimisii Nostri si pe cei care cred, atat in viata din aceasta lume, cat si in Ziua cand se vor ridica martorii." ( surat Ghafir:51).
"Allah ii ajuta neindoielnic aceluia care-L ajuta pe El. Allah este Tare si Puternic." (Al-Hajj:40).
Aceste pagini sunt o introducere succinta in biografia Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) si au intentia de a-i atrage pe tinerii musulmani la studierea si cunoasterea amanuntita a vietii ultimului dintre profeti. Allah Preainaltul spune: "Muhammed este Trimisul lui Allah."(Fath:29)

Descendenta (genealogia) sa
El este Abu al-Qasim (tatal lui Qasim), Muhammed, fiul lui Abdullah, fiul lui Abdul-Mutallib, fiul lui Hasim, fiul lui Abd Menaf, fiul lui Qasii, fiul lui Kilab, fiul lui Murrah, fiul lui Keab, fiul lui Lewyi, fiul lui Galib, fiul lui Fehr, fiul lui Malik, fiul lui An-Nadr, fiul lui Kinane, fiul lui Khuzeime, fiul lui Mudrake, fiul lui Ilyas, fiul lui Mudr, fiul lui Nezar, fiul lui Muadd, fiul lui Adnan. S-a convenit, de asemenea ca Adnan este unul dintre fiii lui Ismail.

Numele sale
Jubeir, fiul lui Mut'im relateaza ca Profetul (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: "Eu am mai multe nume: sunt Muhammed, Ahmed, Al-Mahi (cel prin care Allah Preainaltul elimina necredinta), al-Hasir (cel care va aduna oamenii la picioarele mele), Al-Aqib (cel care nu are urmas)". Abu Musa al-As'ari a relatat ca Profetul (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) ii invata numele sale, spunand: "Eu sunt Muhammed, Ahmed, Al-Muqafii, Al-Hasir, Profetul caintei si Profetul Indurarii."

Puritatea descendentei sale
Trebuie stiut faptul ca tatal Profetului a fost protejat de Allah Preainaltul sa nu cada in pacatul preacurviei, pentru ca el sa se nasca dintr-o relatie legitima si nu dintr-un pacat. Uathile, fiul lui al-Asqa', a relatat ca Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: "Allah Preainaltul a ales dintre fiii lui Ibrahim pe Ismail. A ales dintre fiii lui Ismail pe Kinane. A ales dintre fiii lui Kinane pe Qurais. A ales dintre Qurais pe fiii lui Hasim, iar pe mine m-a ales din fiii lui Hasim." (Muslim).
Abu Sufian, cand a fost intrebat de catre imparatul romanilor despre descendenta Profetului, i-a raspuns: "El este unul cu o descendenta aleasa." Imparatul a raspuns: "Toti trimisii sunt cei mai distinsi din triburile lor." (Bukhari).

Nasterea sa
Profetul Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) s-a nascut in ziua de luni a lunii Rebi' el-Euuel. S-a mai spus ca s-a nascut in a doua zi a acestei luni, a opta, a zecea sau a doisprezecea zi. Acel an este cunoscut in istorie ca "anul Elefantilor", asa cum a relatat Ibn Kethir si Khalife, fiul lui Khayiat prin consens.
Istoricii au consemnat ca Amine, mama lui Muhammed, a spus la nasterea sa: "Nu am intampinat greutati, iar atunci cand s-a nascut, a iesit impreuna cu el o lumina care s-a facut vazut intre Rasarit si Apus." Irbad, fiul lui Sarie (Allah sa fie multumit de el!), a relatat ca l-a auzit pe Profetul Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) spunand: "Eu sunt considerat de Allah Preainaltul in "Mama Cartilor" (Quran) ultimul dintre profeti. Am sa va explic de ce. Datorita rugaciunii facute de tatal (stramosul) meu Ibrahim, vestea adusa de 'Isa (Isus) poporului sau si lumina vazuta de mama mea, care a luminat castelele Samului." (Ahmed si Taberani).
Iar tatal lui a murit cand Muhammed (salleAllahu aleihi ue sellem) era in pantecele mamei lui.

Alaptarea sa
A fost alaptat de Thuueibe, sclava lui Abu Leheb, timp de cateva zile. Apoi a fost alaptat de Halime es-Sa'adiyae din tribul Beni Sa'ad, si a ramas alaturi de ea timp de patru ani. Acolo, i-a fost despicat pieptul de catre ingeri si i-a fost purificat sufletul. Dupa aceasta intamplare, Halime l-a readus la mama sa.
Cand avea varsta de sase ani, mama sa a decedat in timp ce se intorcea la Mekke, intr-un loc numit al-Abua'. In anul cuceririi Mekkei, Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a trecut pe langa Al-Abua' si i-a cerut Lui Allah Preainaltul ingaduinta de a vizita mormantul mamei sale, iar Allah i-a ingaduit acest lucru. A plans langa mormant si i-a facut pe cei din jur sa planga, apoi a spus: "Vizitati mormintele pentru ca ele va amintesc de moarte." (Muslim). Dupa moartea mamei sale, a fost crescut de bunicul sau Abdul-Mutallib. Cand Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a implinit varsta de opt ani, a murit si bunicul sau. De la aceasta varsta a fost luat sub custodia unchiului sau, Abu Talib. Acesta l-a ajutat si l-a protejat in cele mai grele momente, chiar daca a murit politeist. Se relateaza ca datorita acestor gesturi, Allah Preainaltul ii va usura pedeapsa in Ziua de Apoi.
Fara indoiala ca Allah Preainaltul l-a protejat inca din copilarie, l-a ferit de toate faptele rusinoase si de "murdaria" Jahiliyei (perioada preislamica) si l-a inzestrat cu un comportament frumos. Astfel el era cunoscut de poporul sau ca fiind "Al-Emin" (cel de incredere) datorita puritatii, onestitatii si veridicitatii spuselor sale. Atunci cand mai marii tribului Qurais s-au hotarat sa recladeasca Keabe pentru a o aduce in starea ei initiala, Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) implinise varsta de treizeci si cinci de ani. Reconstructia a inceput si a venit randul asezarii renumitei Pietrei Negre acolo unde fusese initial. Cu acest prilej au inceput divergentele intre triburi. In final au ajuns la o intelegere: cel care va intra primul in edificiu, acela va lua o hotarare. Primul care a intrat a fost Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Atunci, ei au strigat: si au fost multumiti de venirea lui. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a cerut o haina apoi a asezat Piatra Neagra (Hager el-Esued) pe ea. Dupa aceea a invitat fiecare capetenie de trib sa apuce dintr-o parte a hainii. Astfel au luat piatra si au pus-o la locul ei." (Ahmed si Hakim).

Casatoria sa
La varsta de 25 de ani a inceput sa administreze afacerile lui Khadige si a plecat in Siria impreuna cu slujitorul acesteia, Meisera. La intoarcerea din Sam (Siria), Meisara a informat-o pe stapana sa in legatura cu calitatile deosebite ale Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), iar aceasta a dorit sa se casatoreasca cu el.
Cu trei ani inainte de emigrarea spre Medine, Khadige a decedat. Profetul nu s-a casatorit cu alta femeie decat dupa moartea sa. Au urmat apoi casatoriile cu Seuda fiica lui Zema', cu 'Aise fiica lui Abu Bekr si (nu s-a mai insurat cu o alta virgina in afara de ea), cu Hafsa fiica lui Omar ibn Al-Khattab, cu Zeineb fiica lui Khuzeime, cu Um Seleme (numele ei fiind Hind) fiica lui Umeiye, cu Zeineb fiica lui Gehs, cu Giuweiriye fiica lui Harith, cu Umm Habibe (numele ei fiind Ramle, s-a spus ca este Hind fiica lui Abu Sufyan), cu Safiye ( imediat dupa cucerirea Khaibar) si cu Meimune fiica lui Al-Harith, ultima dintre sotii.(Allah sa fie multumit de ele!)

Copiii sai
Toti copiii sunt de la Khadige fiica lui Khuweilid, in afara de Ibrahim care este de la Maarie.
Cei trei baieti sunt: Al-Qasim (cu care era supranumit) care a trait doar cateva zile, Abdullah, care a fost poreclit "cel curat, cel bun." Ibrahim s-a nascut la Medine si a trait doi ani fara doua luni, si a murit inaintea mortii Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) cu trei luni.
Fetele Profetului sunt: Zeineb, cea mai mare, care s-a casatorit cu Abu Al-'As, fiul lui Ar-Rabii, Ruqiye, care s-a casatorit cu Othman fiul lui Affan, Fatima, care s-a casatorit cu Ali, fiul lui Abu Talib si a nascut doi fii: Hasen si Husein si Umm Kulthum, care s-a casatorit cu Othman fiul lui Affan, dupa moartea surorii sale, Ruqiye. An-Neueui a spus: "Fetele au fost patru, fara divergente, iar baietii trei, aceasta fiind cea mai cunoscuta varianta."

Revelatia
Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) implinise patruzeci de ani. In timp ce medita in pestera Hira, marti, ziua a 17-a din luna Ramadan, i s-a aratat un inger. Ingerul (Gibril) i-a poruncit: "Citeste!" El a raspuns: "Nu sunt cititor!". Ingerul l-a luat in brate si l-a strans pana cand acesta a obosit, apoi i-a spus: "Citeste!". El a raspuns: "Nu sunt cititor!". Apoi i-a poruncit: "Citeste! In numele Domnului Tau care a creat./ Care l-a creat pe om din sange inchegat!/ Citeste! Domnul tau este Cel mai Nobil./ Este Cel care l-a invatat cu "Calemul"./ L-a invatat pe om, ceea ce el nu a stiut!" ( surat Al-Alaq:1-5).
Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) s-a intors la Khadige tremurand si i-a povestit cele intamplate. Ea l-a linistit, spunandu-i: "Jur ca Allah Preainaltul nu te va face de rusine in fata oamenilor pentru ca tu faci bine rudelor tale, spui mereu adevarul, alini necazurile celor care se afla in suferinta si esti mereu alaturi de cei necajiti."
Apoi a urmat o perioada in care revelatia a incetat. Intreruperea revelatiei l-a ingrijorat mult pe Profet (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Acelasi inger i s-a aratat stand pe un scaun, care acoperea spatiul dintre cer si pamant. Acesta l-a vestit ca este Trimisul lui Allah cu adevarat. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) s-a speriat atunci cand l-a vazut si a revenit la Khadige si i-a spus: "Inveleste-ma! Acopera-ma!" In acel moment i s-a revelat: "O, tu cel acoperit!/ Ridica-te si indeamna!/ Pe Domnul tau preamareste-L./ Vesmintele tale curata-le!" (Al-Muddathir: 1-4). In aceste versete, i s-a poruncit sa-i previna pe oameni si sa-i cheme la calea lui Allah Preainaltul. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) s-a conformat si a dus la bun sfarsit misiunea propovaduirii, chemandu-i pe cei mari si cei mici, pe sclavi si pe cei liberi, pe barbati si pe femei. Au raspuns la aceasta chemare multi dintre cei carora Allah Preainaltul le-a dorit izbanda si reusita, atat in aceasta lume cat si in Ziua de Apoi. Cand numarul celor care s-au convertit la Islam a inceput sa creasca, politeistii din Mekke au inceput sa-i chinuiasca si sa-i tortureze. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost protejat de catre unchiul sau, Abu Talib, care era o persoana nobila si respectata.
Invatatul Ibn al-Geuziy a spus: "A propovaduit credinta in Allah timp de trei ani in secret. Apoi i s-a revelat: "Vesteste limpede ceea ce ti se porunceste!" ( surat Al-Hajj:94). Acest verset subliniaza faptul ca Allah i-a poruncit Profetului sa faca publica aceasta chemare la Islam. Dupa ce i s-a revelat acest verset: "Si sa-i previi tu pe oamenii care-ti sunt cei mai apropiati! ( surat As-Sua'ra:214), Profetul s-a urcat pe colina Safa si a cerut intregului trib Qurais sa se adune, spunand: "O, voi oameni buni!". Oamenii s-au strans si au intrebat: "Cine este cel care a strigat?". Au raspuns: "Muhammed!". Atunci, el a spus: "Daca v-as spune ca o oaste de calareti se afla in spatele acestui munte, m-ati crede?" Au rspuns: "Da. Nu te-am invinuit niciodata de minciuna." Atunci le-a zis: "Eu sunt un prevenitor pentru voi despre o pedeapsa aspra!" Abu Leheb a spus: "Sa nu mai ai parte de fericire! Pentru asta ne-ai adunat?" Atunci Allah Preainaltul a revelat: "Sa piara mainile lui Abu Leheb si sa piara si el...(surat Al-Mesed)


Rabdarea la chinuri si persecutii
Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a avut parte de multe persecutii din partea poporului sau, dar a fost rabdator sperand la rasplata lui Allah Preainaltul. Le-a poruncit companionilor sa emigreze in Abisinia (Etiopia) pentru a-i salva de chinurile si nedreptatile la care erau supusi.
Istoricul Ibn Ishaq a spus: "Dupa moartea lui Abu Talib, Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost supus celor mai crunte presiuni din partea celor din tribul Qurais." Abu Huraira (Allah sa fie multumit de el!) a spus: "Dupa moartea lui Abu Talib, Profetul a fost agresat si a spus: "
Al-Bukhari, a relatat in cartea sa ca, odata cand Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) se prosterna in timpul rugaciunii in Al-Keabe, Abu Jehl a cerut tovarasilor lui sa-i aduca fatul murdar al unei camile si sa i-l puna pe spatele Profetului. 'Uqbe fiul lui Abu Mu'ait a fost cel care a indeplinit aceasta fapta rusinoasa. Profetul a ramas in aceasta pozitie pana cand a venit Fatima si a indepartat murdaria de pe spatele tatalui ei. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) de atitudinea lor s-a plans la Allah.
In culegerile lui Bukhari si Muslim se relateaza ca 'Uqbe fiul lui Abu Mu'ait l-a prins pe Profet (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) de umeri, i-a infasurat haina in jurul gatului si a incercat sa-l sugrume. In acel moment a aparut Abu Bekr si l-a aparat, spunand: "Vreti sa omorati un om doar pentru ca spune: Stapanul meu este Allah?"

Indurarea sa fata de poporul sau
Presiunile necredinciosilor s-au accentuat dupa pierderea unchiului sau Abu Talib si a sotiei sale Khadige, iar Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) s-a dus la Taif pentru a-i chema pe cei din tribul Theqif la Islam. Acolo a fost intampinat cu aceeasi ostilitate si incapatanare. Au aruncat cu pietre in el iar Profetul s-a umplut de sange. A hotarat sa se intoarca la Mekke. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: "Am pornit inconstient (de la Taif) si nu mi-am revenit decat la Qarn Thealib. Mi-am ridicat privirea si am vazut un nor care m-a umbrit. L-am vazut pe Gibriil (Pace fie asupra lui!) care m-a strigat, spunandu-mi: Apoi, m-a strigat ingerul muntilor, m-a salutat apoi mi-a spus: Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: "
Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) obisnuia sa stea de vorba in fiecare an cu triburile care veneau la pelerinaj. El spunea: "Cine ma ajuta? Cine ma sprijina? Tribul Qurais mi-a interzis sa transmit mesajul Stapanului meu!"
Intr-un an, cand se intorcea de la pelerinaj (de la ritualul aruncarii cu pietre) Profetul s-a intalnit cu un grup de sase oameni din Medine si i-a chemat la Islam, acestia au imbratisat Islamul. S-au intors in Medine si i-au chemat la Islam pe cei din neamul lor. Apoi, au urmat primul si al doilea pact de intelegere cu cei care s-au convertit la Islam, in secret. Dupa ce Islamul s-a raspandit in Medine, Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) le-a poruncit musulmanilor din Mekke sa emigreze la Medine.

Emigrarea sa la Medine
Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a pornit spre Medine impreuna cu Abu Bekr si s-au oprit in pestera Theur, timp de trei zile, pentru ca cei din Qurais sa le piarda urma. La intrarea in Medine, a fost intampinat cu bucurie. La Medine si-a construit moscheea si casa.

Razboaiele purtate de el
Ibn Abbas (Allah Preainaltul fie multumit de el!) a spus: "Cand Profetul a iesit din Mekke, Abu Bekr a spus: Atunci, au fost revelate urmatoarele versete:"Li s-a ingaduit (sa se apere) acelora care sunt atacati, caci ei sunt neindreptatiti." ( surat Al-Hajj:39)." Acesta este primul verset revelat in legatura cu razboiul.
Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a purtat 27 de razboaie. A participat personal la noua. Acestea sunt: Bedr, Uhud, Mureisi, Khandak (transeele), Qurayza, Khaiber, Feth (cucerirea Mekkai), Huneyn si Taif.

Pelerinajul sau
Dupa emigrarea la Medine, nu a fost la pelerinaj decat o singura data. Acel pelerinaj este numit "Pelerinajul de adio (de ramas bun)." A fost la umra (pelerinajul benevol) de patru ori. De trei ori in luna Zil-Qi'de, iar a patra oara cu ocazia pelerinajului de adio.

Aspectul sau fizic
Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) nu era inalt, nici scund. Avea pielea alb rozalie, cu ochii foarte negrii, nu avea par mult pe piept sau pe burta, ci doar pe mijlocul pieptului.

Comportamentul si conduita sa
Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) era cel mai bun om, spunea intotdeauna adevarul, era calm si linistit si cel mai darnic cu cei din jur. Allah Preainaltul a spus: "Si tu ai o fire minunata!" (surat Al-Qalem:4). Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) era cel mai curajos, cel mai modest si mai timid dintre oameni. Primea cadouri si facea cadouri. Nu primea sadaqa (pomana) si nu manca din ea. Nu se enerva decat pentru Allah si pentru religia lui. Nu manca intins si nici in picioare. Manca intotdeauna ceea ce avea. Statea de vorba cu cei saraci si neajutorati, vizita bolnavii si participa la inmormantari. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) obisnuia sa glumeasca (dar atunci cand glumea nu spunea decat adevarul) si sa rada dar fara sa exagereze (adica in hohote). Avea grija de familia sa si ii indumna si pe ceilalti sa faca la fel: "Cel mai bun dintre voi este acela care se poarta cel mai frumos cu familia sa. Iar eu sunt cel mai bun dintre voi cu familia mea." (Tirmizi). Enes (Allah Preainaltul sa fie multumit de el!) a spus: "L-am slujit pe Trimisul lui Allah vreme de zece ani si nu mi-a zis pentru un lucru pe care l-am facut "De ce l-ai facut?" si nici pentru un lucru pe care nu l-am facut "De ce nu l-ai facut?"
A fost ingaduitor, bland cu oamenii si le-a aratat multe minuni. Dintre aceste minuni: despicarea lunii in doua, izvorarea apei din maanile sale, nemultumirea unei camile care s-a plans la el si previziuni ale unor fapte care s-au adeverit.

Virtutea sa
Geabir, fiul lui Abdullah (Allah sa fie multumit de el!) a relatat ca Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: "Mi s-au dat cinci lucruri care nu au mai fost date nimanui inaintea mea. Am fost ajutat prin frica, timp de o luna, pamantul a fost creat curat ca o moschee, iar orice musulman, oriunde s-ar afla, daca a intrat timpul rugaciunii trebuie sa-o implineasca, mi s-a permis luarea prazii de razboi si acest lucru nu i s-a permis nimanui inaintea mea, mi s-a acordat mijlocirea si am fost trimis intregii omeniri, iar ceilalti profeti erau trimisi numai popoarelor lor." (Bukhari si Muslim). Enes (Allah Preainaltul sa fie multumit de el!) a relatat ca Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: "Eu sunt primul om care va mijloci in Ziua de Apoi. Eu voi fi profetul care va avea cei mai multi urmasi in Ziua Judecatii. Eu sunt primul care va bate la usa Raiului." (Muslim). Abu Huraira (Allah Preainaltul sa fie multumit de el!) a relatat ca Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: "Eu sunt conducatorul fiilor lui Adem in Ziua de Apoi, primul caruia i se va deschide mormantul, primul mijlocitor si primul caruia i se va mijloci." (Muslim).

Adorarea si modul de viata al Profetului

Aise (Allah Preainaltul sa fie multumit de ea!) a spus: "Profetul implinea rugaciuni in timpul noptii pana i se umflau picioarele. Cand a fost intrebat despre aceasta, el a raspuns: " Aise a mai spus: "Salteaua pe care dormea era umpluta cu paie." Ibn Omar (Allah Preainaltul sa fie multumit de el!) a relatat ca in ultimele zile de viata, Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) nu gasea nici macar o curma pentru a se hrani.
Lauda lui Allah Preainaltul! Cel care ne-a facut adeptii acestui Profet nobil! Fie ca Allah Preainaltul sa ne adune sub Cartea Sa si sub traditia Profetului Sau!

Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!

La 40 de ani...

Un poem superb despre viaţa profetului Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!)

Predica de Adio

Ultima predică a Profetului Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) este cunoscută sub numele de “Khutbet-ul Wedaa” şi este menţionată în toate cărţile de relatări ale Profetului. Următorul hadis apare în “Sahih al-Bukhari”. Ea a fost rostită pe data de 9 Dhul-Hijja, anul 10 după hijre (632), în Valea ‘Uranah, de la poalele Muntelui Arafat. Ultima predică a Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost una lungă, în care Profetul a vorbit despre călăuzire şi şi-a instruit companionii în mai multe probleme şi a fost susţinută în faţa unui număr mare de oameni, adunaţi la Hajj. Este o minunată predică ţinută de Trimisul lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) şi ar trebui cu toţi să medităm la acest mesaj. Iată câteva din cele mai importante puncte din mareaţa predică:

După ce L-a preamărit şi i-a mulţumit lui Allah Preaînaltul, a spus:

“O, voi oameni! Ascultaţi-mi cu atenţie cuvintele pentru că nu ştiu dacă vă voi mai întâlni într-o altă ocazie! Deci ascultaţi-mă cu atenţie şi transmite-ţi mai departe vorbele mele celor care azi nu au putut fi prezenţi. O, oameni buni! Aşa cum priviţi această lună, această zi, acest oraş ca sacre, tot astfel să priviţi viaţa şi proprietatea oricărui musulman – ca indatorire sacră. Returnaţi toate lucrurile care v-au fost încredinţate proprietarilor de drept. Nu jigniţi şi nu răniţi pe nimeni pentru ca nimeni să nu vă jignească şi să nu vă rănească. Amintiţi-vă că într-adevăr vă veţi întoarce în faţa Domnului vostru şi veţi fi socotiţi pentru faptele voastre. Allah Preaînaltul v-a interzis camăta, de aceea trebuie evitate toate căile care duc spre aceasta. Proprietatea ta este inviolabilă. Păziţi-vă de Satana, pentru siguranţa religiei voastre. El şi-a pierdut orice speranţă de a vă ademeni să faceţi păcate mari, aşa că aveţi grijă să nu-l urmaţi în păcatele mici. O, oameni buni! Este adevărat că aveţi anumite drepturi asupra soţiilor voatre, dar de asemenea, şi ele au anumite drepturi asupra voastră. Amintiţi-vă că v-aţi căsătorit cu ele cu îngăduinţa si permisiunea lui Allah. Dacă ele locuiesc sub acoperişul vostru atunci au dreptul să fie tratate cu respect şi să fie îngrijite. Trataţi-le cu blândeţe căci ele sunt tovarăşele voastre în viaţă şi sprijinitoarele voastre de nădejde. Ele nu au dreptul să se împrietenească cu cineva cu care voi nu sunteţi de acord, la fel ca cum nu au dreptul să vă fie infidele.O, oameni buni! Ascultaţi-mă cu atenţie! Adoraţi-l pe Allah, îndepliniţi cele cinci rugăciuni zilnice, postiţi în luna Ramadan, daţi-vă dania cu generozitate şi îndepliniţi hajj-ul (pelerinajul) atunci când vă permiteţi. Toţi oamenii se trag din Adam şi Eva, un arab nu este superior unui ne-arab şi un ne-arab nu este superior unui arab, aşa cum nici un alb nu este superior unui negru şi nici un negru nu este superior unui alb decât în evlavie şi îndeplinirea de fapte bune. Toţi musulmanii sunt fraţi. Nici un musulman nu ar trebui să ia în posesie ceva care aparţine unui alt musulman decât dacă i s-a permis acest lucru. Deci, nu fiţi nedrepţi cu voi înşivă. Amintiţi-vă că într-o zi veţi apărea în faţa Creatorului vostru şi veţi răspunde pentru faptele voastre. Deci, aveţi grijă şi rămâneţi statornici pe calea cea dreaptă pe care v-am îndrumat şi nu vă îndepărtaţi de ea după moartea mea. O, oameni buni! Nici un Profet nu v-a mai veni după mine şi nici o altă religie nu se va mai naşte. Gândiţi-vă bine la ceea ce v-am spus. Voi lăsa după mine două lucruri, pe care dacă le veţi urma, nu vă veţi rătăci de la Calea ce Dreaptă; acestea sunt: Coranul cel Sfânt şi Sunnah (Tradiţia mea). Toţi cei prezenţi aici au datoria să prezinte şi celor care nu au fost prezenţi cuvintele mele, iar ei la rândul lor mai departe şi poate că ultimii cărora le va ajunge cuvintele mele vor înţelege mai bine decât cei care m-au ascultat azi. O, Allah! Fii martorul meu, căci am propovăduit mesajul Tău tuturor oamenilor.”

Viaţa nobilului Profet - pe scurt

Muhammed (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) s-a născut în anul 571, într-o familie nobilă din Mekka fiind descendentul profetului Avraam / Ibrahim (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Rămas fără tată încă de dinainte de naşterea sa şi fără mamă de la vârsta de şase ani, Muhammed (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost un tânăr cinstit care a lucrat ca păstor, apoi si-a ajutat unchiul în comerţ, iar la vârsta adolescenţei a respins practicile imorale si lipsite de logică ale poporului său, precum si idolatria în care ei erau cufundaţi. A fost supranumit El-Emiin − Cel demn de încredere, cel cinstit. La vârsta de 25 de ani s-a ocupat de afacerile unei văduve, în vârstă de 40 de ani, pe nume Khadija; impresionată de onestitatea si caracterul lui, ea i-a propus să se căsătorească, iar el a acceptat. În ciuda diferenţei de vârstă, au avut o căsătorie fericită prin care au fost binecuvântaţi cu şase copii. A fost un tată si un soţ iubitor si grijuliu, iar familia sa i-a fost devotată, în pofida sărăciei; el şi-a pus în practică întotdeauna propriul sfat – „Cel mai bun dintre voi este cel care e cel mai bun cu propria sa familie.”
Dar să trăim pe scurt, împreună cu Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), evenimentele prin care a trecut de la naşterea si până la moartea sa, să urmărim aspectele importante din viaţa acestui profet demn de cinste.

Profetul s-a născut într-o zi de luni 12, Rabiul Ewwel, a anului 571. Tatăl lui murise cu două luni înaintea nasterii sale.

− Imediat după naşterea sa, plină de miracole, a fost luat să-şi petreacă copilăria (asa cum era tradiţia tuturor quraişiţilor), departe de viaţa din Mekka, undeva prin satele din jurul oraşul, pentru a profita de aerul curat, mediul sănătos şi, nu în ultimul rând, de elocvenţa şi retorica arabilor beduini. Arabii beduini erau buni vorbitori si cunoscători de limbă arabă.

− La cei 6 ani rămâne orfan şi de mamă, şi astfel trece în custodia bunicului său. Allah a ales pentru Trimisul Său cel mai bun educator, cel mai bun îndrumător; Allah a ales ca El însuşi să-l educe pe alesul Său.

− La 8 ani, bunicul său, Abdul Muttalib, părăseşte această lume, dar nu înainte de a-i asigura nepotului său un adăpost. Unchiul său îl primeste în casa sa deja plină de copii. Aici el se bucură de o primire pe cinste; i se permite să se aşeze la masă pe locul unchiului său, loc unde nu aveau voie să se aşeze nici proprii săi fii.

− La această vârstă fragedă constientizează situaţia dificilă în care se află unchiul său şi decide să-l ajute. Hotăreşte să participe şi el alături de unchiul său la întreţinerea familiei numeroase; astfel începe viaţa lui de păstor.

− La 12 ani, unchiul său îl îniţiază în meseria de comerciant luându-l ca însoţitor; el începe o nouă viaţă şi face astfel primul pas în prima călătorie de afaceri.

− Cu toate că nu a continuat practica de negustor, renumele său de om cinstit, onest si demn de încredere a determinat-o pe văduva Khadijah să-l angajeze ca responsabil de caravana sa; astfel, la vârsta de 24 ani, porneşte în a doua călătorie de afaceri în Siria, pentru Khadijah.

− La numai un an după această călătorie, frumoasa si bogata văduvă Khadijah devine soţia lui. La 25 de ani se căsătoreste, aşadar, cu o văduvă mai mare ca el cu 15 ani împreună cu care au şase copii numiţi Kasim, Abdullah, Zeynep, Rukiyye, Ummu Gulsum şi Fatima.

− La 40 de ani obişnuia să se izoleze în peşterile din Mekka unde medita asupra creaţiei Universului. În timpul unei astfel de meditaţii, îngerul Gabriel îl vizitează prin porunca lui Allah si îi transmite prima revelaţie. Astfel, în anul 610, Muhammed (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) devine Profet. Prima revelaţie divină a răsunat în sufletul acestui nobil Profet (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) de-a lungul vieţii sale; prima întâlnire cu îngerul Gabriel avea să ţină vie în memoria sa cuvintele lui Allah: „Citeste! În numele Domnului tău care a creat, care l-a creat pe om din sânge închegat! Citeste! Domnul tău este cel mai Nobil, este Cel care l-a învăţat cu tocul [de scris], l-a învăţat pe om ceea ce el nu a stiut!”( Surat Al-‘Alaq 96: 1-5)

− În primii trei ani de profeţie mesajul său era răspândit pe străzile si potecile din Mekka pe ascuns, pentru ca spre sfârsitul celui de-al treilea an al profeţiei să aibă loc chemarea deschisă la Islam, pe muntele Safa.

− Urmează ani grei, plini de chin, durere si omoruri. Ostilitatea necredinciosilor mekkani devine insuportabilă pentru acel grup mic si neajutorat de musulmani. Astfel încât cei neajutorasi şi slabi, la sfatul si îndrumarea Profetului (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), caută adăpost la regele Etiopiei, un rege care „nu nedreptăţeste pe nimeni”, asa cum le vestise Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!).

− Anul al VI-lea este caracterizat de acceptarea Islamului de către Hamza şi Omar, un an în care mulţi dintre musulmanii sărmani s-au bucurat de lumina zilei si mulţi dintre cei slabi au găsit adăpost. Politeiştii, ori de câte ori încercau să-i asuprească pe cei slabi, se ciocneau de doi “munţi”: Omar si Hamza.

− Între anii VII-IX ai profeţiei, mekkanii necredincioşi pun boicot economic musulmanilor. Durerea musulmanilor devine insuportabilă; o dată cu ei sufereau şi rudele lor chiar dacă aceştia nu erau musulmani care, dominate de sentimentul legăturii de sânge, nu s-au lepădat de neamurile lor care erau acum musulmani.

− Anul al X-lea este numit si anul tristeţii sau durerii: în acest an se sting din viaţă cei doi stâlpi pe care se sprijinea Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) − Ebu Talib, unchiul său, si Khadijah, soţia sa. Tot în acest an, Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) caută o alinare pentru durerea adâncă şi face o călătorie la Taif, unde încearcă să găsească noi susţinători, noi adepţi care să-i deschidă larg braţele, însă încercarea sa este mai grea: în loc de adăpost şi ospitalitate el este batjocorit si alungat. La întoarcere, când toate porţile lumeşti se închideau în faţa sa, Allah îi deschide lui Muhammed (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) porţile cerului. Din această călătorie nocturnă, ’Isra’, si din ascensiunea / Miraj spre ceruri, Profetul aduce credinciosilor mai multe daruri divine.

− Anul al XI-lea: o delegaţie formată din doisprezece bărbaţi din Medina se întâlneste cu Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) la Mekka, în timpul pelerinajului, si astfel are loc primul legământ de la Akabeh (anul 621).

− În cel de al XII-lea an al profeţiei, o altă delegaţie mai mare (şaptezeci de bărbaţi şi două femei) se întâlneste cu Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!); ei depun al doilea legământ de la Akabeh. Astfel, Medina îşi deschidea porţile slujitorilor lui Allah.

− În cel de al XIII-lea an are loc emigrarea musulmanilor spre Medina, conform înţelegerii lor de la Akabeh. După ce majoritatea musulmanilor, toţi musulmanii slabi şi neajutoraţi, au emigrat către Medina, era rândul nobilului profet să părăsească Mekka. După o călătorie lungă şi plină de greutăţi, Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) ajunge la Medina, unde întemeiază primul stat islamic, construieşte prima moschee, deschide o nouă piaţă comercială si semnează primul tratat de colaborare cu evreii.

− În cel de al doilea an al emigrării: musulmanii nu au avut parte de linişte nici aici; un grup de 3000 de necredincioşi mekkani asaltau oraşul Medina pentru a extirpa enclava musulmană. Bătălia de la Bedr a fost inevitabilă, dar, cu ajutorul lui Allah, musulmanii au fost învingători.

− În cel de al treilea an după emigrare: o altă oaste păgână, mult mai numeroasă, înainta către Medina. Musulmanii, la rândul lor, pentru a diminua pagubele acestui război nedorit, au iesit în afara oraşului ca să întâmpine duşmanul. Războiul se derula în favoarea musulmanilor, dar nerespectarea poruncii Trimisului lui Allah (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) de către detaşamentul care avea datoria de a păzi spatele armatei a schimbat deznodământul luptei în favoarea necredincioşilor; războiul de la Uhud înceta cu promisiunea de revenire a mekkanilor.
− În anul al V-lea de la emigrare: necredinciosii din Mekka au revenit cu o armată numeroasă pentru a continua fapta neterminată de la Uhud. Neînţelegerile dintre ei, precum si sprijinul lui Allah (vremea nefavorabilă, ploaia si vântul puternic) i-a determinat pe necredincioşi să se retragă disperaţi. Au urmat ani grei si plini de confruntări; atacurile si asalturile veneau ca un val greu de oprit, însă musulmanii, încrezători în puterea lui Allah, reuseau de fiecare dată să respingă armatele. După ani grei de confruntări şi pierderi, musulmanii intrau cuceritori în Mekka. Porunca Profetului (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) i-a uimit pe mekkani; „Plecaţi în liniste! Voi suntesi liberi!”.
După trudă si osteneală, voinţă si cucerire, patimă si răbdare, durere si suferinţă, atunci când statul era întemeiat, legislaţia divină era bine stabilită, iar oamenii Îl adorau doar pe Allah, era timpul ca Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) să înapoieze amanetul, era timpul ca trupul bătrân şi ostenit de răbdare si trudă al Profetului (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) să elibereze sufletul către iubitul său Stăpân − era timpul să se întoarcă la Allah.
Moartea profetului Muhammed (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a petrecut la 11 ani după emigrare / 632.

Acesta este profetul Muhammed (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), aceasta este viaţa lui. El este cel care a fost de multe ori lăudat, uneori criticat si acuzat pe nedrept de către cei care nu-l cunoşteau. Iar cei care l-au cunoscut cu adevărat nu i-au adus decât cuvinte de laudă.

Bine ati venit!

Aceasta pagina ese sub egida Asociatiei Musulmanilor din Romania.